Curentulindustria aluminiuluia intrat într-un nou model de „rigiditate a ofertei + rezistență a cererii”, iar creșterile de prețuri sunt susținute de fundamente solide. Morgan Stanley preconizează că prețurile aluminiului vor ajunge la 3250 USD/tonă în al doilea trimestru al anului 2026, logica centrală gravitând în jurul beneficiilor duale ale decalajului dintre cerere și ofertă și ale mediului macroeconomic.
Din punct de vedere al ofertei: Expansiunea capacității este limitată, elasticitatea continuă să scadă
Capacitatea de producție a aluminiului electrolitic a Chinei a atins plafonul de 45 de milioane de tone, cu o capacitate operațională de 43,897 milioane de tone până în 2025 și o rată de utilizare de 97,55%, aproape la capacitate maximă, cu doar aproximativ 1 milion de tone de spațiu nou adăugat.
Creșterea capacității de producție în străinătate este slabă, cu o rată medie anuală de creștere de doar 1,5% între 2025 și 2027. Europa continuă să reducă producția din cauza prețurilor ridicate la electricitate, în timp ce America de Nord are o expansiune limitată din cauza concurenței la energie electrică din centrele de date cu inteligență artificială. Doar Indonezia și Orientul Mijlociu înregistrează o mică creștere, dar sunt constrânse de infrastructură.
Transformarea verde și creșterea costurilor energiei electrice au ridicat pragul industriei, sporind proporția energiei electrice verzi în China și implementând tarife la carbon în Uniunea Europeană, comprimând și mai mult spațiul vital al capacității de producție cu costuri ridicate.
Partea cererii: Câmpurile emergente erup, volumul total crește constant
Rata medie anuală de creștere a cererii globale de aluminiu este de 2%-3% și se așteaptă să ajungă la 770-78 de milioane de tone până în 2026. Domenii emergente, cum ar fi vehiculele cu energie nouă, stocarea energiei fotovoltaice și centrele de date bazate pe inteligență artificială, au devenit principalele forțe motrice.
Creșterea ratei de penetrare a vehiculelor cu energie nouă a determinat creșterea consumului de aluminiu per vehicul (cu peste 30% mai mare decât cel al vehiculelor pe combustibil), iar creșterea anuală a capacității instalate fotovoltaice cu peste 20% a susținut cererea de aluminiu. Cererea în domeniile instalațiilor energetice și ambalajelor a urmat constant exemplul.
Proporția de aliere directă a aluminiului cu apă a crescut la peste 90%, reducând stocul de lingouri de aluminiu și exacerbând situația tensionată a pieței.
Semnale macro și de piață: rezonanțe pozitive multiple
Așteptările privind reducerile ratelor dobânzilor la nivel global sunt clare, iar în contextul tendinței de slăbire a dolarului american, prețurile aluminiului denominate în dolari americani au un suport natural ascendent.
Cererea investitorilor pentru active fizice este în creștere, iar metalele neferoase, ca opțiune antiinflaționistă și alocare diversificată a activelor, atrag fluxuri de capital.
Raportul prețului cuprului/aluminiului se află în vârful intervalului recent, devenind un indicator important pentru creșterea ulterioară a prețurilor aluminiului.
Tendințe viitoare în industrie: Evidențierea oportunităților structurale
Decalajul dintre cerere și ofertă se adâncește treptat, iar Morgan Stanley preconizează că deficitul de aprovizionare se va manifesta începând cu 2026, stocurile globale fiind la niveluri istoric scăzute, amplificând și mai mult elasticitatea volatilității prețurilor.
Diferențierea regională se intensifică, decalajul dintre cererea și ofertă din China se adâncește de la an la an, iar dependența de importuri este în creștere, formând un flux comercial de „lingouri de aluminiu excedentare → China”.
Profiturile din industrie sunt concentrate în întreprinderile de top cu resurse de energie verde și avantaje în ceea ce privește costurile energiei, în timp ce capacitatea de producție se mută către regiuni cu costuri reduse, cum ar fi Indonezia și Orientul Mijlociu, însă progresul este mai lent decât se aștepta.
Data publicării: 19 decembrie 2025