Stocul de aluminiu de la Bursa de Metale din Londra (LME) continuă să atingă un minim, scăzând la 322.000 de tone la 17 iunie, atingând un nou minim din 2022 și o scădere accentuată de 75% față de vârful de acum doi ani. În spatele acestor date se află un joc profund al modelului de cerere și ofertă pe piața aluminiului: prima spot pentru aluminiul pe trei luni s-a schimbat de la o reducere de 42 USD/tonă în aprilie la o primă, iar costul extinderii overnight a crescut la 12,3 USD/tonă, reflectând presiunea pozițiilor lungi de a contracta pozițiile.
Criza stocurilor: epuizarea lichidității interconectată cu jocuri geopolitice
Din iunie, au fost înregistrate chitanțe de depozit pentru stocul de aluminiu LME pentru doar 150 de tone, iar două treimi din stocul existent este aluminiu rusesc, interzis de SUA și Marea Britanie. China a accelerat absorbția a 741.000 de tone de aluminiu rusesc din ianuarie până în aprilie, o creștere de 48% față de anul precedent. Cu toate acestea, capacitatea internă de producție de aluminiu electrolitic s-a apropiat de plafonul politicii de 45 de milioane de tone, iar stocul din perioada anterioară a scăzut sincron la cel mai scăzut nivel din ultimele 16 luni. Sub presiunea cererii și ofertei, lichiditatea pieței aluminiului prezintă o tendință de „dublă pierdere”.
Restructurarea comerțului: variabile ascunse în fluxul de aluminiu rezidual
Modelul comercial global cu deșeuri de aluminiu trece printr-o schimbare dramatică: Statele Unite folosesc scutiri de tarife pentru a atrage returnarea deșeurilor de aluminiu, ceea ce are un impact asupra structurii industriei aluminiului reciclat din China. Datele arată că producția de aluminiu reciclat a Chinei va ajunge la 10,5 milioane de tone în 2024, reprezentând 20% din oferta totală de aluminiu. Cu toate acestea, înăsprirea restricțiilor de import din țările din Asia de Sud-Est a obligat companiile chineze să înființeze fabrici în Malaezia și Thailanda pentru a procesa deșeuri de calitate inferioară. În același timp, Uniunea Europeană promovează autosuficiența în reciclarea deșeurilor de aluminiu, iar proporția de aluminiu reciclat din Japonia a ajuns la 100%. Concurența globală pentru aluminiul cu emisii reduse de carbon devine din ce în ce mai acerbă.
Transformarea industriei: cerere paralelă la nivel înalt și constrângeri politice
Transformarea structurală a industriei aluminiului din China se accelerează: În 2024, proporția produselor cu valoare adăugată ridicată, cum ar fi aviațiaplăci de aluminiuiar foliile pentru baterii electrice din producția de aluminiu de 42 de milioane de tone vor crește la 35%. Proporția de aluminiu utilizat în vehiculele cu energie nouă a crescut de la 3% în 2020 la 12%, devenind principalul motor al creșterii cererii. Cu toate acestea, dependența externă de bauxită depășește 70%, plafonul de capacitate al aluminiului electrolitic este limitat și, împreună cu presiunea taxei UE pe carbon la frontieră (CBAM), extinderea industriei se confruntă cu constrângeri multidimensionale.
Perspective de viitor: Provocări structurale în era stocurilor reduse
Analizele sugerează că actualul comportament de criză a aluminiului de la LME a depășit speculațiile pe termen scurt și a evoluat într-un test de stres pentru reziliența lanțului global de aprovizionare cu aluminiu. Dacă starea de stocuri scăzute persistă, piața s-ar putea schimba de la „surplus ciclic” la „deficit structural”. Întreprinderile trebuie să fie atente la impactul compozit al riscurilor geopolitice, al schimbărilor de politică comercială și al constrângerilor de capacitate, iar progresele în tehnologia aluminiului reciclat și localizarea materialelor de înaltă calitate pot deveni cheia pentru a reuși.
Data publicării: 26 iunie 2025